Transportul public gratuit pentru toți clujenii
Liviu Alexa rupe biletul
Lansez spre dezbatere către toţi clujenii primul meu proiect de cetăţean. Sunt convins că este un proiect perfectibil, aştept păreri de orice fel, sper cât mai constructive. E un plan îndrăzneţ, vă avertizez, dar l-am scris cu inima curată, încercând să pun în el şi emoţie, dar şi cifre. E adresat celor săraci şi celor bogaţi, celor tineri şi vârstnici, e un proiect ce ne poate apropia mai mult şi ne poate ajuta să fim cu adevărat o comunitate unită.
Vă rog să citiţi până la capăt aceste rânduri şi să vă gândiţi la ele.
Cluj-Napoca Oraş Deschis
Transportul gratuit nu este o idee în premieră, deja se întâmplă în Livigno (Italia), în Tallinn (Estonia), în Glowno, Otmuchów sau Be chatów (Polonia). E vremea ca toți plătitorii de impozite din Cluj-Napoca să fie apreciați și să se bucure de respect. Proiectul "Transportul Public pentru Toţi Clujenii" nu e o utopie, se poate pune în aplicare în termen scurt, iar partea cea mai frumoasă a ideii este că oraşul îşi permite asta.
Un astfel de proiect este destinat Clujului Fresh, celor care se trezesc in fiecare dimineaţă pentru a se pregăti să meargă la un job care să le asigure bunăstare economică şi împlinire profesională, celor care doresc un oraş mai civilizat, mai fain, mai deschis pentru locuitorii săi şi mai primitor pentru turişti.
Vă cer ajutorul să evaluăm împreună, cetăţeni ai acestui oraş, un proiect îndrăzneţ, care să ne scoată din ideea de "urbe" şi să ne ducă spre cea de "Oraş Deschis".
Cine suntem, cu bune și cu rele
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori.
Cluj-Napoca e un oraş bogat. Bugetul pe 2015 a fost de 1.181.270.000 lei adică peste 263.000.000 de euro.
Conform estimărilor oficiale, în cele 6 universităţi clujene învaţă peste 80.000 de studenţi. Previziunile arată că acest număr nu va scădea sub 70.000 în următorii 8 ani.
Peste 75 la sută dintre aceşti studenţi nu au buletin de Cluj. Pentru că legea nu îi mai obligă să îşi facă "flotant", ei plătesc impozite în oraşele de reşedinţă, nu în Cluj-Napoca.
1.600.000
de euro
Atât cheltuie Primăria anual în vederea acordării subvenţiei pe mijloacele de transport în comun studenţilor posesori ai unuia dintre cele patru carduri: StudCard, ISIC Student, Euro<26 Student şi OMNIPASS.
Aceste organizaţii-căpuşă - Studcard şi Omnipass - sunt nişte escrocherii cu ştaif prin care nişte “băieţi deştepţi” îşi trag bani serioşi de pe spatele studenţilor “vânzându-le” o gratuitate deja existentă.
Din cei 75-80 de mii de absolvenţi ai fiecărui an, o mare parte se stabilesc în Cluj şi contribuie la dezvoltarea oraşului. Clujul reprezintă o şansă mai solidă pentru a-şi intemeia o carieră şi o familie. De foarte multe ori, aceşti "clujeni noi" nu îşi fac buletin de Cluj decât atunci când se căsătoresc sau din motive tehnice (un credit la bancă).
Cluj-Napoca este un pol strategic pentru industria IT. Peste 11.000 de clujeni sunt angrenaţi în această industrie solidă, de mare perspectivă. 57.000 de clujeni beneficiază deja de gratuitate totală la transportul public în comun, pe baza unor subvenţii anuale ce depăşeşte 8.000.000 de euro.
10.000 de clujeni figureză în evidenţele AJOFM ca şomeri, ei beneficiază deja de subvenţii totale la transportul în comun, ca şi pensionarii.
În total, 100.000 de clujeni au deja gratuitate sau reducere la CTP (Compania de Transport Public). Dintre aceştia 85.000 de persoane călătoresc gratuit, în marea lor majoritate pensionari, dar şi studenţi, deportaţi, strămutaţi, veterani, persoane cu handicap şi însoţitorii lor sau şomeri.
Restul de 15.000 de oameni au dreptul la reduceri, fie că sunt elevi, studenţi la "taxă", doctoranzi sau donatori de sânge.
Chiar dacă este al doilea oraş ca mărime, după Bucureşti, Clujul ocupă abia locul 5 în ceea ce priveşte nivelul de trai (sursă: Institutul Naţional de Statistică), însă este cotat ca unul dintre cele mai scumpe oraşe din ţară.
Deşi puţine, locurile de parcare din centru sunt în mod cert ieftine şi mai ales neexploatate, din incompetenţa Poliţiei Locale. Este şi motivul pentru care găsim sute de maşini parcate în timpul zilei pe trotuare, spaţii verzi, spaţiul urban.
Cluj-Napoca nu are o strategie de stimulare a turismului, NU suntem în stare ca oraş să aducem anual nici măcar 85.000 de turişti străini în vizită la noi.
Cluj-Napoca este cel mai aglomerat oraş din Transilvania din punctul de vedere al traficului. Peste 110.000 de persoane fizice plătesc taxe pentru maşinile lor. Locuri de parcare sunt doar 45.000 (din care circa 4.500 în centru). Dacă ar fi să luăm doar persoanele fizice, înseamnă că deja sunt câte două maşini pe un loc de parcare.
Cum punem în aplicare proiectul?
Prin decizia Consiliului Local al oraşului, reprezentat de cei pe care NOI i-am ales.
Vor beneficia de gratuitate toţi cei care au buletin de Cluj. Este un semn de mândrie locală dar şi o gestiune corectă a banilor în favoarea tuturor celor care plătesc taxe în acest oraş, fără discriminări de genul "vârstă" sau "educaţie".
Cu buletinul de Cluj, fiecare cetăţean va primi un "card verde" care îi va oferi acces total pe toate mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca. Acest card va fi nominal şi va ţine loc de bilet, pentru eventualele verificări.
Eliberarea cardului verde se va face o dată pe an, contra unei sume de 5 euro, taxă anuală de management care va completa exerciţiul financiar necesar pentru această gratuitate şi care va responsabiliza cetăţeanul vizavi de acest efort pe care il face oraşul Cluj-Napoca pentru el. Cu cei 5 euro anual, fiecare cetăţean primeşte un beneficiu real de 330 de euro. La Tallin (Estonia) este implementat deja "cardul verde" şi lucrurile funcţionează perfect.
Cetăţenii din afara Clujului vor plăti în continuare bilet, acest lucru permiţându-ne să folosim corect şi sistemul de ticketing modern ce urmează să fie implementat.
CTP va avea voie să negocieze cu marii angajatori sau marile companii ale Clujului (ex. Polus, Iulius, Emerson) linii “sponsorizate” pentru a stimula mediul local economic.
Ca un gest de reverenţă din partea oraşului pentru turiştii care ajung la Cluj pe calea aerului, drumul de la aeroport spre oraş va fi gratuit timp de 3 ore de la aterizare pentru toţi călătorii care prezintă biletul la îmbarcare. La fel, pentru stimularea turismului local, toate hotelurile, cafenelele, barurile şi restaurantele din Cluj vor primi carduri de transport gratuite pentru clienţii lor.
Transferăm către CTP toate locurile de parcare cu plată din centru şi mărim substanţial tariful orar: vrei să parchezi în centru, plăteşti pentru asta! Cu banii rezultaţi acoperim o parte semnificativă din costurile de gratuitate pentru transportul celor mulţi!
Ce rezolvăm dacă dăm GRATUIT transportul public pentru toţi clujenii?
Garantăm mobilitate sporită şi protecţie socială clujenilor cu venituri mici şi foarte mici pentru care ideea de a plăti un abonament de 125 de lei pe lună (aprox. 12 la sută din salariu) pentru a ajunge la muncă dintr-un cartier mărginaş spre cealaltă periferie constituie un mare impediment. O tânără de 23 de ani ce locuieşte în Mănăştur şi nu găseşte de muncă la Polus, de exemplu, nu-şi poate căuta un job ca vânzătoare la Iulius Mall fiindcă ar trebui să plătească 10 la sută din salariu pe abonamentul CTP. Un muncitor ce ar avea şansă mare de angajare pe platforma CUG se va gândi de două ori dacă merită să dea banii pe un abonament lunar ca să schimbe 2 mijloace de transport în comun până acolo.
Sprijin pentru îmbunătăţirea vieţii clasei medii
Un clujean din clasa medie cu un salariu de 1.600-1.800 de lei va avea şi el în buzunar 125 de lei în plus, adică echivalentul a 13 tichete de masă, o treime de lună beneficiu real pentru propria existenţă. În mod cert economiile făcute se vor redirecţiona spre achiziţia de bunuri şi servicii, stimulând economia locală.
Decongestionarea simţitoare a traficului din centru şi din cartiere.
Având în vedere precedentele din oraşe care au deja sistemul de transport public gratuit implementat precum Tallin (Estonia), cel puţin 10 la sută dintre clujeni vor renunţa în primul an să mai folosească maşina zilnic pentru treburile curente şi vor apela la mijloacele de transport în comun. Aceasta conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului, mai puţine noxe, mai puţin zgomot, mai mult spaţiu urban, mai multă sănătate pentru locuitori.
Creşte presiunea pe implementarea sistemului de bike sharing şi, în general, pe educarea publicului pentru folosirea bicicletelor ca mijloc alternativ de transport.
Creşterea semnificativă a tarifului pe oră la parcările din centru va descuraja această practică. În toate oraşele mari ale lumii, dacă vrei să parchezi în centru, plăteşti preţul. Un preţ "sperietoare" pentru parcările din centru va stimula cetăţenii să parcheze înspre periferii şi să folosească transportul în comun gratuit.
FOARTE IMPORTANT: Creşterea simţitoare a numărului de plătitori de taxe la bugetul local.
"Flotanţii" Clujului sau cei care din comoditate, deşi locuiesc de ani de zile la Cluj, nu şi-au făcut buletin de Cluj vor fi stimulaţi să o facă tocmai pentru că buletinul de Cluj este condiţie obligatorie pentru această gratuitate. Odată ce ai buletin de Cluj, vei plăti taxele aici, nu mai e loc de întors. Câştigi şi tu ca cetăţean al Clujului, câştigă şi Clujul din taxele tale un buget semnificativ mai mare anul viitor.
Avem bani pentru transport gratuit către TOŢI ? DA!
Citeşte atent ca să înţelegi!
Aşa cum spuneam, Cluj-Napoca este un oraş bogat, cu peste 1,1 miliarde lei buget, dar ai cărui bani sunt gestionaţi prost. Cifra de afaceri medie a CTP este de aproximativ 23 milioane de euro/an, dar bugetul real de funcţionare este puţin mai scăzut, spre 20 de milioane de euro. Cam 7,6 % din bugetul oraşului.
Din această sumă, 8-10 milioane de euro anual sunt deja subvenționate de noi, cetăţenii, prin decizia Primarului şi a Consiliului Local Cluj care au decis să dea gratuitate la transportul în comun către pensionari şi studenţi. E foarte bine!
Dar hai să oferim TUTUROR acest respect: tineri sau vârstnici, muncitori sau şomeri, cetăţeni cu venituri mici sau medii!
Practic, dragi clujeni, noi am făcut deja jumătate din drumul spre gratuitatea totală. Haideţi să facem şi cealaltă jumătate!
Ne lipsesc încă 10 milioane de euro. De unde îi luam? Tot din bugetul local şi în mod specific dintr-un loc unde sunt prost folosiţi: de la subvenţia gigacaloriei. Primarul şi Consiliul Local cheltuie anual 8 milioane de euro pe subvenţia la gigacalorie - o măsură de care nu ştim câţi clujeni beneficiază fiindcă politicienii Clujului flutură cifre la întâmplare, ţinând la secret cifrele adevărate. Cert este că mulţi clujeni racordaţi la Regia Autonomă de Termoficare îngheaţă în locuinţele lor. Acești bani aruncați aiurea pe geam pot completa bugetul necesar susținerii gratuității pentru toți clujenii care doresc să folosească transportul în comun.
Îi putem obține din optimizarea corectă a locurilor de parcare aflate în centru, gestiune care poate fi transferată instituţional Companiei de Transport Public, subordonată Primăriei. Estimăm venituri de minim 1,25 milioane de euro anual din această activitate, desfăşurată în mod profesionist, pe criterii corecte, fără suspiciuni de corupţie.
Restul de un milion de euro necesari completării totale a bugetului se poate completa din serviciile de publicitate pe care CTP le poate presta pentru agenţii economici. Numai din vânzarea cu 10 euro pe zi a expunerii de reclamă pe trolee sau autobuze, se pot obţine venituri anuale de 750.000 de euro din cele peste 200 de autobuze, trolee şi tramvaie ce există în parcul auto.
Obiecţii. Cum le trecem?
Unii dintre noi vor avea obiecţii. Şi temeri. Să le trecem în revistă:
“E o măsură populistă”.
Transportul gratuit DOAR pentru pensionari şi studenţi e o măsură populistă şi discriminatorie. Ea există deja, deci deja trăim şi aplicăm şi finanţăm o măsură populistă. Putem să o transformăm într-o VIZIUNE, făcându-i şi pe cei care trudesc la bunăstarea acestui oraş şi care plătesc impozite să se simtă răsplătiţi pentru efortul lor
"Va creşte traficul de călători şi nu vor fi destule maşini să ne ducă."
O frică fără temei. Traficul la transportul local de persoane va creşte ca număr cu 10 la sută în primul an. CTP are în acest moment un Coeficient de Utilizare Parc de 65 la sută, procent mediu pentru toate cele 3 componente (Tramvai, Autobuz, Troleibuz). Aşadar, mai avem loc destul pentru a atinge procentul de presiune de 100%.
“Bogaţii nu vor renunţa la maşini”.
Posibil, însă vor fi descurajaţi, oricum ne dorim cât mai mulţi bogaţi care să folosească parcările scumpe din centru. Asta înseamnă că CTP va câştiga şi mai mulţi bani ca să susţină gratuitatea pentru cei mulţi.