Deci, ma, in orasul asta exista cel putin 4 agentii de creatie bune. Cel putin 4 creativi free-lancer-i foarte buni.

Marile companii clujene par sa nu vada asta. Inoata in aceeasi mocirla de taranie si lipsa de bun gust.

La aniversar, ce s-au gandit manajerii de la Prodvinalco? Sa-si traga un mesh mare in centrul Clujului ca sa afle toti ca ei sarbatoresc 80 de ani de cand produc R33 si lichior Dracula. Si ce alt simbol mai nimerit s-ar fi putut gasi pentru a ilustra o asemenea sarbatoare decat cladirea fabricii, “condimentata” din plin cu otara de font italic, cu o poza cu Mitru Farcas, neste valuri rosii in Corel si un mic blazonas?

Foarte rusine!

Retailerii din Romania au descoperit o nisa extrem de profitabila, indiferent ca vorbim despre retailerii din bricolaj sau de retailerii gen Kaufland. Este vorba de haleala “la botul calului”, piata pe care, in ultima vreme, se observa miscari extrem de interesante.

Recent, eu care eram un fan declarat al micilor Kaufland, am ramas profund dezamagit de scoaterea din meniu a cabanosilor. Este o lovitura grea pentru mine, nu ca as fi comandat eu vreodata cabanosi, dar ca principiu, Kaufland nu trebuia sa loveasca in mine, fanul fidel, cu o asemenea ineptie. In repetate randuri, am vrut sa solicit conducerii germane a Kaufland inlocuirea imediata a mustarului de tractoristi cu mustar dulce, cu miere, asa cum imi place mie. N-o sa mai solicit, pentru ca renunt definitiv la acest brand. Azi, am descoperit paradisul culinar de retail.

Totul a pornit de la un zvon pe care l-am auzit azi dimineata din gura unui angajat de la raionul vopsele, care mi-a spus ca hot-dog-ul de la Baumax bate orice sandwich de la Subway. Circumspect, m-am apropiat temator de chioscul de la intrare, am deschis ochii mari, aidoma lui Scrat cand vede ghinda. Da, domnule! Baumax e altceva! Fata de “la in picioare”, la Baumax sunt masute unde poti sta ca domnii sa consumi meniul. Captivul propriilor mele capricii, n-am ales cabanosii, nici hot-dog-ul, ci patru mici Baumax.

Sigur, locatia Baumax nu e mainstream, motiv pentru care si micii sunt de trei ori mai scumpi ca la Kaufland, dar trebuie sa precizez ca sunt mult mai mari si mult mai gustosi. In plus, mustarul e dulce si divin, plin de savoare. Ma gandesc serios sa-mi tin ziua, anul acesta, la Baumax. Ce poate fi mai frumos decat sa inchiriez “locatia” numai pentru mine si sa ne imbatam cu bere si voie buna, in timp ce oamenii cara pe langa noi rigipsuri, cuie si chiuvete?

In alta ordine de idei, nu uitati sa dati azi macar 10 SMS-uri la 127 6, cu textul “GOG”, ca sa-l sustinem pe Cristian Gog pentru premiul cel mare.

Nu-i fain sa razi de oamenii nebuni, de data asta, insa, cu toata compasiunea pe care o am pentru biata femeie, nu m-am putut abtine.

E super special felul in care mintiuca ei deja atinsa poate sa emita aberatii de genul celor de mai jos.

Mi-am petrecut chiar cateva minute sa scot “de pe brut” intreaga “extorsiune”, ca sa ramana pentru totdeauna, pentru umanitate.

Dans!

Rep.: Ati tinut post?

Doamna: Aaaa, deocamdata pot sa spun ca nu este un post ocazional, pentru ca divulgaritatea umanistica a unui om s-ar putea retusa pe un blastom al nonsalantei nonconformistice intru Jean Calvin. Numai ca aceasta republistica interumana s-ar putea repudia pe un anumit tronson umanitar. As vrea ca totul, in aceasta zi a unui prohod pe care divinitatea interumana se putea codifica o impartasanie pura, s-ar putea restructura pe un anumit disconfort plurirenascentistic umanitar. Eu am venit ca sa confirm, sunt intr-o urbanistica, intr-o cazuistica medicala a unui univers transvers si am luat aceasta impartasanie intr-un situs inversus, intr-un nonsalant subunivers intru Jean Calvin. Si nu stiu daca dumneavoastra aveti pledoaria ca sa imi oferiti aceasta continenta parasinusoidala pe care niciodata acest univers situs inversus s-ar putea reconstitui.

Intre timp, am gasit si extorsiunea

Cat a fost singur la parinti, Babes Ionel nu a avut nicio grija: nimeni nu-i ocupa pernuta cu firet auriu de pe canapei, nimeni nu-i manca din conservele zemoase, nimeni nu-i lua locul din cosarca mov cumparata de fraierul de Liviu cu 80 de lei de la Iulius Mall.

Babes era un catel de bani gata, cuminte, nu-i vorba, dar sigur pe el.

Dar de cand a aparut in peisaj Morji Poptelecan, linistea inimii lui Babes s-a dus naibii.

Pur si simplu, s-a indragostit ca un bou.

Rezultatele se vad. La lucrarea doctorat (“Trasee aeriene ale porumbeilor deasupra curtii – excurs”), Babes Ionel n-a mai scris nicio fila.

A slabit 4 kile. Fiindca umbla numai dupa curu’ lui Morji. Daca Morji sare pe o movila, sare si Babes (el, care zicea ca saritul pe movila e pentru cateii cu profesionala). A renuntat chiar si la jobul de consilier pe probleme economice al lui Soros.

Ce mai, s-a transformat intr-un Florin Costea al urecheatilor, ii toaca sanatatea curveta de Morji, diva crudutza si nesimtitoare.

Si, dupa cate o harjoneala ca cea de mai jos, pica la datorie:

Mor dupa filmuletul asta vechi. Fac pe mine de ras ori de cate ori il revad.

Da, e vorba de Morji Poptelecan care, de la o vreme, nu mai are niciun fel de bun simt si se cocoata in pat. Cosarca mov imparateasca nu o mai coafeaza.