Eu am stiut ca timpul o sa treaca.
Eu am stiut.
Februarie e cel mai scurt
si-mi ramâne plînsul afara din teaca.
Tare curge, curge…
Faima mea întîmplatoare
îsi face cruce
cu doua picioare.
Pentru ca umilinta jocului
sa-mi fie lasata,
m-am deplasat la fata locului;
fata locului era umflata.
Ori de cate ori am chef sa beau niste spleen, o citesc pe Nina Cassian.
Citeste mai mult
Sigur ca iti creste inima la loc (dupa ce ti-a fost cat un purice) cand, odata terminat evenimentul, lumea te suna sa te felicite pentru concert, pentru organizare, pentru atmosfera.
A fost o munca titanica, fara sa folosesc prea mult acest adjectiv.
Cand faci un asemenea concert, te implici pana la nivel de carne: corpul se obisnuieste cu munca, cu stresul, cu oboseala. In clipe din astea, oameni pe care nu i-ai vazut in viata ta iti devin frati de sange, in situatii extreme se vad caracterele.
Toti aplauda si se bucura, doar tu stai pe scaun si te gandesti: o sa ma sune Pitika sa imi spuna cum au ajuns la aeroport, la doispe noaptea terminam de numarat barurile, TIR-urile lui Maiden trebuie conduse cu bine spre Bors, Dezso trebuie sa inceapa imediat desfacerea gardurilor, maine trebuie sa platim containerele, etc.
Trec zilele si primesti mai apoi telefoane: ei, ei, bravoo! hai si la anul, Liviu, ca se poate! Acuma aveti in spate portofoliu, toti se vor uita altfel la voi dupa ce ati avut un asemenea succes!
Poate ca mi-e somn, poate ca-s inca sub stres, dar mintea inca mi-e limpede: nu cred ca mai e posibil un alt concert de anvergura asta in Cluj-Napoca. Nici facut de mine, nici de alt clujean. Poate ca vor mai indrazni restul numelor sa organizeze ceva dinspre Bucuresti la Cluj.
Dar contextul si slabiciunile industriei nu pot fi ignorate de un om de afaceri sanatos la cap.
Ah, si clujenii… da, clujenii. Toti asteapta sa abordez acest subiect, sa ma zborsesc ca nu au venit in numar mare.
Nu o sa ma zborsesc. Sunt insa dezamagit. Caci din 30565 de persoane care au participat la concert, potrivit datelor noastre, cam 40 la suta au fost clujeni. Nu e putin, nu ma intelegeti gresit. Dar nu-i destul pentru cei ce vor mai vrea sa faca ceva in Cluj-Napoca pe acest segment.
Auzeam inainte de Iron Maiden o gramada de pareri: ca exista asteptare, ca nimeni nu are coaie sa faca ceva mare la Cluj.
Uite ca s-a gasit cineva sa faca, iar asteptarea nu a existat decat in mica masura.
Mult prea mica pentru ca cineva precum Liviu Alexa (sau orice alt nume) care se hraneste din feed-back-ul oamenilor sa mai aiba incredere sa repete asa ceva.
Imi spunea azi dimineata profesorul Vasile Dancu, scuze ca scot la lumina o convorbire privata, dar e prea lucida constatarea sa ca sa o pot tine doar la mine in cap: “Liviu, clujenii astia ce nu se misca, nici nu mai pot fi miscati. Tu trebuie sa lupti pentru cei ce au venit. Trebuie sa cream o noua “clasa” de clujeni: cea care intelege si iubeste cu adevarat acest oras – o “clasa” in care sa nu mai existe ingamfare locala, in care clujenii sau “veneticii” sa mearga de mana mai departe”.
Da, dar business-ul tine cont doar de cifre.
Au mai zis unii ca Iron Maiden a fost putin cam nisa. Bla bla bla. A trecut pe la Cluj ditai Beyonce, care are o voce exceptionala, e un star adevarat pop, este flebetea revistelor de genul People, si clujenii ce au facut? Au ignorat prezenta ei.
La Cluj ar putea sa mai vina nume mari (scoateti-va din cap U2 – sunt foarte pretentiosi si Clujul nu poate duce o asemenea productie) doar daca:
- va exista un sponsor cu adevarat mare care sa fie interesat de zona Transilvaniei
- daca sponsorii cu potential din Cluj isi vor schimba mentalitatea (traim in Cluj si doar Ursus a mirosit potentialul evenimentului, restul brandurilor multinationale au dat niste raspunsuri, de mi-e si rusine sa le scriu)
- daca clujenii vor intelege lectia acestui eveniment si se vor implica mai mult: despre orasul nostru s-a vorbit “de bine” din piepturile a 30 de mii de oameni, presa a vuit timp de trei zile mai mult ca TIFF-ul, orasul nostru a intrat in liga stratosferica a oraselor ce nu mai pot fi ratate pe viitor de trupele mari (daca se vor mai gasi nebuni ca mine sa le aduca).
Personal, o sa ma mai implic intr-un asemenea show cand o sa observ urmatoarele:
- ca exista patru restaurante in centrul Clujului care sa mearga brici in continuu
- cand voi vedea 10 000 de abonamente la U Cluj si 10 000 la CFR (sa fii fan inseamna sa sustii nu numai cu vocea, iar abonamentele sunt calea cea mai buna pentru un patron sa isi dimensioneze cheltuielile)
- cand o sa vad ca sponsorii clujeni nu o sa mai spuna ca nu dau bani la CFR fiindca “bozgorul are bani” sau la U fiindca “nu dam bani unui gunoier”, ci o sa intre ca parteneri fiindca o sa vada potentialul imaginii create de aceste doua echipe si nimic altceva
- cand o sa vad Teatrul National renovat
- cand o sa vad miile de clujeni ce fac mici la Sfantul Ion ca-si strang jegul atunci cand pleaca acasa
- cand o sa vad zece evenimente adevarate de cultura urbana de-a lungul unui an
Pana atunci, permiteti-mi sa va multumesc tuturor pentru sustinere, pentru injuraturi, pentru participare, pentru ignoranta, pentru bucuria sincera si pentru invidia otravita si permiteti-mi sa inchei aceasta serie de post-uri.
Am nevoie si eu de cateva ore de privit pe pereti. Am la ce ma gandi, m-a frapat recent: stau de doisprezece ani intr-un oras pe care nu-l cunosc.
Am 31 de ani, unii spun ca am facut multe in acest oras pana la aceasta varsta, insa vorbele lor ma fac sa fiu cam sceptic: caci simt in gura tot mai tare gustul singuratatii urbane.
Trebuie sa ma gandesc bine la ce vreau sa fac pe viitor, dar din viitorul meu trebuie sa scot Clujul.
Caci Clujul va fi multa vreme de-acum doar un oras aflat intre doua OMV-uri. Iar eu nu am chef sa-mi cresc copiii intre doua benzinarii.
Citeste mai mult
Au spus despre mine si Paszkany ca facem acest concert pentru ca suntem satanisti.
Iron Maiden este una dintre cele mai frumoase si corecte trupe din lume. Muzica lor, versurile lor, brandingul lor, totul e gandit ca un concept. E o muzica facuta fara compromisuri.
Au spus despre mine si Paszkany ca vrem sa vindem Transilvania ungurilor, de vreme ce pe siteul oficial al trupei era trecut nu Clujul, ci Transilvania.
Trupa a fost cea care a preferat sa treaca Transilvania pe site, nu a fost alegerea noastra. M-as bucura insa mai degraba sa se tina minte de azi si pana in vecii vecilor ca primul concert cu adevarat mare din afara Bucurestiului a fost organizat datorita asocierii dintre un ungur si un roman. Clujul trebuie sa evolueze si sa isi schimbe mentalitatea: orasul asta a crescut datorita ungurilor si romanilor, datorita clujenilor si “viniturilor”.
Au spus despre Paszkany si despre mine ca ne vom umple de bani din acest concert, ca vom face milioane de euro. Noi ne-am spus ca vom cheltui exact atatia bani cati va fi nevoie ca sa iasa totul perfect atat din punctul de vedere al trupei, cat si al securitatii oamenilor. Eu zic ca a fost unul dintre cele mai bine organizate concerte din acest an. Nu a fost vorba niciodata despre profit in acest proiect, a fost vorba sa facem totul atat de bine incat sa ne tina minte lumea. judecand dupa reactii, se pare ca am reusit.
Au spus ca va fi un esec total, ca nu vom vinde bilete. Baieti, intrati pe www.clujlife.com si dati o geana. Publicul a fost incredibil.
Au spus ca facem marketing disperat, ca suntem in criza. Nu, dragii mei, gresit. A fost pentru prima oara in acest an cand un organizator a facut realmente marketing si a si bagat bani in asta. Sigur ca ne-au ajutat parteneriatele media incheiate. Dar nu ne-am batut joc ca altii din Bucuresti de acest proiect: intreg Ardealul a fost impanzit cu sute de mii de afise, am distribuit in Cluj un milion de fluturasi, am avut o prezenta agresiva pe online-ul national (mix de bannere si advertoriale), am distribuit un milion de sms-uri, outdoor cat s-a putut de mult, am folosit Twitter si Facebook din plin. In afara de AC/DC care s-a promovat excelent, consider ca am fost peste tot ce s-a organizat in acest an in ceea ce priveste comunicarea si diversitatea mixului de marketing. Daca unii organizatori din Bucuresti au avut audiente slabe in acest an a fost si pentru ca e o obisnuinta pentru multi dintre ei sa se bazeze doar pe parteneriate media, fara sa investeasca si cash in marketing. Dupa parerea mea, viitorul nu va arata bine pentru aceasta industrie daca organizatorii nu vor incepe sa scoata si pe acest segment banul din buzunar.
Au spus ca suntem incepatori si ca ne vom arde. Industria asta e cu adevarat una grea. Si inainte banuiam ca e putreda, dar acum am o imagine muuult mai clara: e plina de minciuni, orgolii, tepari si oameni mici. Dar printre toate astea, inca se mai gasesc niste oameni seriosi, profesionisti, parolisti si responsabili. Da, am fost un incepator, dar am avut viziunea de a alinia cel mai bun “11″, ca sa folosesc un termen fotbalistic, ca tot a fost CFR sponsorul concertului. In aceasta industrie putini oameni fac lucrurile profi. Si putini sunt cei care joaca corect. Un lucru e sigur: in absenta unor sponsori seriosi, nu se poate face profit din asa ceva. Iar anul asta au fost cateva concerte care au avut audiente extrem de mici, culmea, facute de aceeasi promoteri si, nasol, fara sponsori mari. Trebuie sa existe o explicatie pentru care un om de afaceri ce face asa ceva accepta sa piarda: fie e bou, fie spala bani. OK, mai este si situatia in care iesi pe pierdere la un concert si castigi la urmatorul, pentru a tine trena sus, dara asta e altceva.
Au spus ca ne vom rata cu pretul de 20 de euro per bilet. Uite, asta a fost inca o mostra de indrazneala din partea mea. Va spun eu: daca nu e vorba de productii gigantesti de genul U2, un organizator poate sa faca si profit dintr-un bilet cu pret mic daca are niste sponsori mai maricei. Atata doar ca cei ce intra in aceasta industrie viseaza cai verzi pe pereti, cred ca vor produce din prima milioane de euro si se ard ca fluturii galbeni de o zi. Milioanele pot veni in promoting daca ai rabdare. Cativa ani.
Au spus ca suntem de cacat ca nu avem alt sponsor decat CFR. Hmm, CFR a facut un lucru inedit: un club de fotbal care de obicei primeste sponsorizari a sponsorizat un eveniment pentru propria sa campanie de branding. A fost un sponsor mare si adevarat. Nu am avut alti sponsori fiindca nu am vrut sa ma prostituez, nu am vrut sa accept de la un mare producator de tigari 2000 de euro.
Daca ma bucur inca pentru ceva vizavi de aceasta productie, este ca am aflat cat de distrusa este in Romania institutia sponsorshipului de evenimente:
- exista sponsori care joaca perfect pe criza. Producatorii de sucuri si bere stiu cat de fomisti sunt unii organizatori si, pe motiv ca e criza, le spun acestora ca nu au bugete pe asa ceva. Apoi revin si le propun un discount la achizitia produsului, ca si cum ar fi reusit vezi doamne cine stie ce smecherie. In realitate, bani exista, este imposibil ca numele mari din aceste industrii sa nu aiba asa ceva. E insa normal, daca merge si asa, de ce sa nu incerce?!
- exista sponsori care isi bat joc de banii lor. Din telecom, de exemplu. Intra in evenimente care nu sunt ok, apoi refuza evenimente de calitate. Li se propun proiecte de catre agentiile lor, iar ei contacteaza pe direct promoterul, desi e naspa sa faci asta cand ai drept partener o agentie de publicitate.
- exista sponsori care dau bani, dar numai daca le intorci inapoi jumate din suma ca spaga. E vorba de nume mari aici. Ma risc mult cand spun asta, cu siguranta nu o sa mai pup pe viitor nicio colaborare, dar stiu ce se intampla perfect cu Jack Daniels, Absolut, Finlandia si muuuulte alte nume mari. Ca vor bani inapoi de la concerte e una, dar asta fac si cu patronii de cluburi si discoteci, dar si cu distribuitorii de dimensiuni medii.
- exista sponsori fripti, mintiti ani de-a randul de promoteri necinstiti care le baga sub nas planuri de expunere supraevaluate si ineficiente. Cand te-a mintit unul ca o sa ai expunere in media de 500 de mii de euro, iar tu, ca sponsor, nu simti pe niciun canal eficienta, se duce dracului orice incredere. E bine ca acesti sponsori sunt precauti, numai prin eliminarea mincinosilor industria de organizare de evenimente poate performa sanatos.
- exista sponsori potentiali care au insa angajati ca oameni de decizie niste incompetenti sau frustrati. O vaca de la Groupama a aruncat cat colo propunerea noastra zicand ca o enerveaza Alexa si ca nu sponsorizeaza evenimentele ungurului de Paszkany. Cu mentalitatea asta proasta, vaca de la Groupama si-a batut joc de numele pe care il reprezenta, iar atitudinea ei a daunat intereselor acesteia.
Citeste mai mult
Uiii, daca ar fi sa multumesc mai intai cuiva, ar fi Sefului Mare. Caci Dumnezeu a facut ca totul sa se intample exact cum trebuie. Daca nu era El, lucrurile puteau sa nu se intample. In saptamana trecuta, am fost de patru ori in pericol mare sa nu mai facem nimic.
Nu va pot spune detalii, asa e lumea asta a organizarii de evenimente mari, e mereu la dispozitia sansei, riscului, nervilor si neprevazutului.
Ultimul cadou pe care Seful Mare ni l-a facut a fost ca nu ne-a plouat. Am stat trei luni de zile cu frica in san din aceasta cauza.
In continuare, pe aceeasi treapta, la locul 1 cu coronita, as avea trei castigatori:
Paszkany Arpad. Putini cred ca eu l-am cunoscut mai indeaproape acum opt luni doar. Cand l-am sunat sa ii spun de oportunitate, i-am spus in cadrul aceluiasi telefon ca nu ma bag la un proiect atat de mare daca nu va intra si el.
Am stiut de la inceput ca in acest demers voi avea nevoie de mai mult decat de bani. Voi avea nevoie de cat mai multi oameni puternici si responsabili.
In afara de coincidenta extraordinara de a fi acelasi nume pe care el il promisese fanilor CFR, am avut noroc pe linie: concertul Iron Maiden incununa un an plin de reusite – trei cupe si inca o calificare in Champions League.
Mai mult insa decat asta, mi-am dat seama de o chestie pe care el mi-o spusese intr-un interviu si pe care oricine ar putea sa o catalogheze drept o chestie pompoasa de “dat bine” in presa. Paszkany adora sa faca lucruri care sa aduca bucurie oamenilor. Si nu e bla bla, pentru ca vrea sa ii bucure pe clujeni face ceea ce face cu clubul de fotbal. Iar Iron Maiden @ Cluj a fost o sansa extraordinara de a le aduce inca o bucurie cu adevarat speciala.
Lui Paszkany Arpad ii multumesc pentru indrazneala, dar si pentru obsesia pe care mi-a imprimat-o vizavi de fani: sa facem TOTUL pentru securitatea lor, insa atat de discret incat faptul ca ii avem in grija sa nu se simta deloc.
Pe Raluca Andor, partenera mea din acest proiect am cunoscut-o intamplator, prin intermediul unui alt prieten. Raluca e un fel de Liviu Alexa la genul feminin. Simte ca mine, zbiara ca mine, se straduie ca mine, nu are nevoie de explicatii suplimentare, sta pana la cinci noaptea daca trebuie, face orice ca sa se realizeze o treaba. E patimasa ca mine. Plange ca mine, rade ca mine, din tot sufletul.
Daca eu insemn ceva pe lumea asta si la varsta mea, este pentru ca am avut mereu noroc de oameni extraordinari in jurul meu. Lucrez cu cei mai indarjiti oameni din orasul asta.
Iar Raluca e cel mai bun prieten pe care l-am primit cadou de la anul asta.
Laura Coroianu, sefa Emagic, cea mai de incredere companie de promoting romaneasca, este cu siguranta persoana fara de care Iron Maiden nu ar fi fost aici. Sa zabovim un pic. Acest concert a fost pentru mine o experienta minunata, dar si o cale extraordinara de a afla cat de corupta, imprevizibila si tanara este industria asta a organizarii de evenimente mari.
Sigur ca ne-a ajutat enorm, dar nu de asta o sa zic ca Emagic este singura companie cu standarde de business din Romania: o sa zic asta pentru ca am observat de ce e Emagic un nume respectat in afara tarii – fiindca nu da tepe, fiindca plateste tot, la timp si cu prioritate, fiindca nu se culca pe o ureche, fiindca nu se prostitueaza si fiindca nu spala bani.
Ah, si fiindca are viziune.
In industria asta sunt atatea orgolii, incat nimeni nu a inteles nimic atunci cand am anuntat ca ii aducem pe Iron Maiden cu sprijinul decisiv al lui Emagic. Cum, s-au intrebat unii, s-a tampit Emagic? Isi ajuta concurenta?
Atata doar ca Imagistica si Iconica, noua companie de eventing, nu sunt concurenta.
In biroul sau, Laura a inteles imediat viziunea: “Laura, nimeni nu are chef sa se apuce de crescut o piata in afara Bucurestiului pentru evenimente cu adevarat mari. Ajuta-ne sa ii aducem si vom castiga impreuna o piata noua, virgina”. I-am spus Laurei ca e singura cale desteapta si matura de a privi cu viziune peste nebunia seriilor de concerte cu nume mari ce au avut loc in acest an la Bucuresti: i-am spus Laurei ca Clujul nu ne va dezamagi. Am avut dreptate – concertul a fost o reusita, cu micile inadvertente de inceput de drum, dar cu o atmosfera la fel de faina ca la etalonul acestui an – AC/DC.
Compania Emagic si-a facut rost si ea de un prieten pe care te poti baza in acest an. Ne-au supravegheat asa cum iti supraveghezi copilul cand sare in piscina, atenti sa nu ne inecam, sa nu alunecam pe gresia lunecoasa a industriei.
Multumiri enorme.
Echipei mele de la Iconica. Au fost adusi de Raluca in acest proiect, mi-a zis ea: “Ma, Liviu, asa cum ai tu oamenii tai de incredere cu care treci muntii, asa am si eu oamenii mei”. Nu i-am privit cu reticenta, dar nici nu am crezut ca o sa raman atat de impresionat.
Oameni care fac totul “pana la capat”. Multi tasking. Indiferent de corpul lor, obosit sau infometat, raman lucizi. De buna credinta si sufletisti.
Pitika – botezata gresit Andreea Iordache. E o femeie, dar e o femeie care l-a impresionat pana si pe intransigentul general Pop Teodor Puscas, seful firmei de paza PP Protect, care ne-a ajutat in acest proiect si care a fost si seful Politiei inainte de asta. “Dom’le, zicea generalul, eu nu as fi crezut sa intalnesc o femeie care, la nici 25 de ani, sa se comporte atat de matur si de proactiv in cazul unor situatii de dificultate extrema. E minunata fata asa, as pune-o sefa la orice departament de politie”.
Pitika e un personaj. Cand nu doarme cate trei zile, are o tactica: umbla incontinuu ca sa nu o ia somnul. O recunosti usor: e mica, are tate mari, statii si cabluri in jurul coapselor, se suie peste tot, cara orice, infrunta chiar si o masina cu o suta la ora, daca stie ca trebuie sa o faca. Un adevarat om de securitate si strategie, functioneaza pe baza de ras. Rade Pitika, de zici ca se cutremura cerurile! Ii multumesc pentru sacrificiu, fiindca ea nu a muncit, s-a sacrificat.
George Dinu a fost si el botezat gresit de parinti. Noroc ca i-au zis colegii “Amper”. Specialitatea casei e curentul. Curentul electric, ca de aia ii zicem Amper.
Amper stie tot sistemul nervos al productiei, s-a ocupat de generatoare, de furnizori, ar fi in stare sa tina si doua cabluri rupte in gura, numa’ sa circule curentul si sa nu se opreasca concertul. Ii multumesc pentru ca si-a asumat mai multe responsabilitati decat cele ce ii fusesera atribuite, a fost mortal, a muncit non-stop. Ei bine, poate nu non-stop: gurile rele spun ca, dupa 72 de ore nedormite, a avut tupeul de a sforai o ora pe un scaun, ca tractoristii. Lipsa de profesionalism 
.
Roman Partnoi e lipovean, inalt ca bradul si serios cat o Dunare. Noi ii spunem Romica, desi asta il jigneste, fiindca Roman e un nume adevarat si el zice ca nu merita diminutivul ala. Un om pe care poti pune toate greutatile lumii, le stie cara oriunde, face rost de orice, asambleaza orice. Ars de soare, nu-ti arde sa o freci cand il vezi cum munceste. Singura problema e ca medicii l-au depistat cu probleme grave la miocard inainte de concert. Atat de grave incat i-au spus ca poate sa crape oricand. Motiv pentru care, fara sa stie, noi, colegii, am pregatit nu departe de “zona artistului” o mica capela si un cosciug de calitate, in caz ca ii venea sa crape in timpul concertului. Daca crapa, l-am fi inmormantat sub spalatoria de masini din Polus, ca tare multe calduri a mai rabdat pentru acest concert! Romica, asta, Romane, te pupez!
Miruna Butanche e mica, dar daca nu o ai la un concert de o asemenea anvergura, ai belit conserva. In toata nebunia unei asemenea organizari, ea e cea care tine minte lucruri, care face remindere, care noteaza date, cifre, numere de telefon si stie cine ce are de facut. Bine, ea face si multe alte lucruri, printre care si casca de somn, dar aceste lucruri nu le vom dezvalui publicului. Ii multumesc pentru tot, pentru atitudinea pozitiva si pentru faptul ca stie diferenta dintre notar si avocat .
Le multumesc autoritatilor clujene. Am strans legaturi cu oameni extrem de seriosi, indiferent ca discutam aici de Politie, Primarie, ISU, Jandarmerie sau SMURD. Generalul Litaan e un adevarat comandant de osti, Ungur de la ISU e mai calm ca un lac de munte, Bontidean stie la orice ora unde poate sa apara o problema. Functii sau grade, in seara concertului am fost toti la fel: niste oameni responsabili care au avut o singura misiune – sa fie totul in regula.
Multumesc tuturor celor ce au transpirat si s-au obosit ca totul sa iasa cum trebuie, indiferent ca sunt politisti, jandarmi, medici sau pompieri. Au fost la inaltimea unui eveniment istoric.
Le multumesc celor de la Five’s – compania care ne-a furnizat scena. Ma, frate, eu am mai vazut nebuni eficienti, dar ca zecile de oameni de la Five’s niciodata! Adevarate furnici, au muncit de au rupt pamantul. Mac, felicitari, ati facut minuni si multumesc ca ati recuperat intarzierea generata de drumul dificil de la Nadlac incoace. Sunteti o companie de incredere!
Iar baietii de la Toifor sunt niste tancuri umane. Toifor a fost compania care ne-a furnizat toalete si garduri, containere si multa munca. Dezso, esti un ungur cu coaie! Iti sunt recunoscator toata viata pentru seriozitatea ta si pentru munca oamenilor tai!
Ii multumesc lui Ionut si lui Coco (cum se scrie Coco? Koco? Coko?). Fratii mei de oboseala, va multumesc tare pentru tot! Stiu ca ati fost platiti regeste pentru tot ce ati facut in seara concertului, stiu ca nu ati dat nici macar o bere patronatului (a trebuit sa imi cumpar, ma, evreilor!), dar am fost recunoscator si surprins sa vad ca sunteti muncitori si parolisti! Inca doi prieteni cu care m-as face frate de sange, fiindca mi-au fost alaturi la greu!
Gala Catering este o surpriza incredibila – ei au fost furnizorii de catering pentru zona de VIP, dar si pentru artist. In afara de surpriza pe care ne-au facut-o raspunzand mereu cererilor noastre de oferta cu promptitudine, dar si cu bonusuri, am gasit o Georgiana foarte atenta la detalii. “Din cauza” ei, am primit o gramada de felicitari pentru felul in care s-au simtit invitatii nostri la zona de VIP – in conditii de concert, sa ai la dispozitie “din partea casei” mancare gustoasa si bautura de fite, basca o servire impecabila, e un mare noroc. Norocul nostru!
Multumesc celor de la West City pentru ca au avut curaj sa se bage in schema fara nicio problema. Nu-i cel mai usor lucru sa te inhami pentru 10 zile la o productie de hospitality pentru un staff de productie de concert. Sa ai grija de toti cum trebuie, sa intelegi situatia fiecaruia: cei de la scena ajung noaptea tarziu, cei de la garduri au orare diferite. Doamnei Grec, lui Zsolt cel calm si lui Dorin cel rezolvator de probleme, tuturor le multumesc.
Ii multumesc companiei Zoli Car – alti handralai exceptionali care au muncit pe rupte alaturi de noi. Cei de la Zoli Car ar trebui sa fie tinuti minte de intreg Clujul pentru felul in care s-au daruit atunci cand am strigat dupa ajutor: orice aveti de carat, dar ORICE, apelati la aceasta companie. In afara de faptul ca au tot felul de “caratoare” haioase – poate-s macarale, nu ma pricep, baietii astia sunt niste adevarati.
PP Protect ne-a fost un sprijin constant in acest proiect. OK, e mare lucru sa ai experienta de protectie si siguranta in Champions League, dar rigorile pentru un concert de mari dimensiuni sunt cu totul altele. Au fost oameni de cuvant si de baza! Le sunt profund indatorat!
Ii multumesc lui Andrei Crivat pentru ajutorul de ajutor pe care l-a dat staffului Iron Maiden in organizarea sectiunii de merchandising. Maiden tine mult la asta si m-am bucurat ca Andrei nu s-a tras pe fund si si-a asumat acest task atat de complicat.
Ii multumesc lui Claudiu Mocanu, tipograful vedetelor, de la Urban Life Style, un prieten adevarat (adevarul e ca sunt atat de fericit ca am asemenea prieteni!). Moko, sa te distrezi in Grecia si sa ma pupi in slip, mi-e ciuda de mor ca nu am putut veni cu tine!
Ii multumesc primarului Sorin Apostu, pentru ca a inteles ce inseamna un asemenea concert pentru oras.
Ii multumesc lui Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean, care mi-a dat o mana de ajutor atunci cand nu ma descurcam cu chestiuni tehnice.
Le multumesc celor de la Polus Center pentru sprijin si pentru rabdare – Doriana Comaniciu, Mihai Nistor, Robert Augustin, Radu Fagarasan, Beatrix Benyozcki, ati fost un mare plus pentru acest proiect.
Ii multumesc lui Stefan Dimitriu, seful de la Napoca Constructii si presedintele Camerei de Comert, ca m-a ajutat cand trebuia, cu ce trebuia. Batranul Dimitriu a fost omul care nu a asteptat sa ii cer ajutorul, ci si l-a oferit din start. Si, credeti-ma, sunt momente in care chiar si un telefon de incurajare e mai valoros ca un milion de euro.
Ii multumesc Ofeliei Toader de la Ursus! Si asta e o fata, sa o faci ministru al evenimentelor, nu altceva! A inteles din prima de ce e important ca primul concert gigant din istoria Clujului sa aiba ca partener o bere locala, un brand adevarat! Am fost la multe concerte in viata mea si mereu am rabdat de sete. Cu Ofelia, asta ne-am propus: sa facem un sistem de baruri si un sistem de servire atat de bun, incat toti sa se poata alimenta in cel mai scurt timp si fara sa stea la coada. Acest concert a marcat si o premiera: am beneficiat tot datorita vrajitoriilor Ofeliei de o serie de dozatoare inteligente, parca venite de pe Marte. Frate, mi-as da viata daca mi-ar face Ursus cadou un dozator din ala nepamantean! Umple paharul in 2 secunde, fara spuma, fara pierderi! Visul oricarui chef! Ursus a dovedit ca stie sa se miste intr-un an plin de concerte inspre evenimentul cel mai potrivit! Despre Iron Maiden s-a povestit enorm in media, reactiile au fost foarte bune, iar Ursus a profitat cum trebuie de pozitia sa solida in Cluj, furnizand chiar si o campanie de comunicare “pe specific”, o campanie foarte faina si calda! Multam fain, Ofelia!
Multumesc companiei Coca-Cola si lui Ovidiu Toma, in special. Ne-am descurcat de minune sa potolim setea fanilor!
Multumim partenerilor media de la Kiss FM, Gazeta Sporturilor si Realitatea TV. S-au straduit din rasputeri sa ajute acest eveniment. Sa tineti minte aceste branduri, fiindca in zona sunt reprezentate de oameni de calitate, care inteleg ce inseamna un parteneriat ca lumea.
Ii multumesc lui Iulian Haba pentru ca s-a nevoit sa scoata in conditii optime noul nostru produs – cotidianul Servus_Cluj! Ii multumesc si lui Sabin Gherman, dar si lui Lucian Danciu, ca m-au inteles si ca m-au scutit de o munca titanica pe care nu o mai puteam face, atat de prins am fost cu detaliile acestui concert. Despre Servus_Cluj insa vom mai vorbi in curand.
Le multumesc celor de la Cargo pentru deschiderea concertului. Am tinut mult sa fie ei “in front”, Cargo e o trupa ce merita din multe puncte de vedere asta. Ii multumesc lui Leonard Muha ca m-a ajutat sa pastrez o relatie profesionista cu ei!
Le multumesc celor din presa locala pentru sustinerea din ultima saptamana. Ziua de Cluj si Adevarul de Cluj au adus un plus de informare de care aveam nevoie, lasand la o parte concurenta! La fel si Citynews, care m-a ajutat, cat oi fi fost eu de patron, sa comunic la timp detalii si lucruri inedite! Multumesc televiziunii Pro TV pentru reportajele “pe national”, imi pare rau de acel incident mic creat, trebuie sa intelegeti ca in acest caz eu nu eram ziarist, ci organizator, deci… ce straniu suna! … dusman molcom al presei! Multumesc echipei de la Realitatea si Lucianei! Multumesc bloggerilor si comunitatii Twitter-iste care s-a straduit sa ne ajute dupa puteri!
Ii multumesc sotiei mele, Cristina, ca a avut rabdarea de a ma intelege. Erau seri cand ajungeam acasa si nu mai puteam vorbi de oboseala. Ii multumesc si pentru acea zi, in care totul era sa se duca pe apa sambetei.
Le multumesc colegilor mei de la Imagistica. Nu vreau sa treaca asa aceasta multumire, desi e o rutina ca ma pot baza pe ei. Sunt tare mandru de ei. Lasa, fratilor, ca nu ramane patronatul dator, ii radem un chef in septembrie, de se sparie criza!
Imi multumesc mie ca am fost rabdator si nu am renuntat sa imi mai indeplinesc un vis. Sigur, dupa acest concert, nu mai am 31 de ani, ci 47, era sa incaruntesc de stres! Imi multumesc mie fiindca mi-am dat seama de foarte multe lucruri in acest proiect, in special de faptul ca ar trebui sa ma gandesc sa o las mai moale!
Trebuie sa o las mai moale. Am sase ani de zile de cand sunt in continuu pe “fast forward”. Iar asta se vede din marimea cearcanelor, din faptul ca nu am mai dormit de ani de zile pana la zece dimineata, din faptul ca nu mai simt ce gust are o cafea cu lapte.
Maine, poimaine, o sa mai scriu. Acum dorm, ca-s nedormit de zile.
PS: Mai adaug pe masura ce-mi aduc aminte. Iertare.
Le multumesc celor de la crasma Hard Club. Doamne, ce plin ii Clujul asta de oameni faini, trebuie doar sa ai noroc sa ii intalnesti. Cei doi frati care patroneaza Hard Club sunt absolut dementiali, niciunul nu-i sanatos la cap! Au suflet mare si respect pentru business. Nu am mai vazut de multa vreme doi patroni carora sa le pese atat de mult de clientii lor. Va recomand tare sa le trageti o vizita, e una dintre cele mai pitoresti terase din Cluj, iar pe timp de iarna un loc de chefuri adevarat!
Le multumesc celor de la Myticket si lui Bogdan in special. Au fost alaturi de noi in momente grele, merita cu prisosinta o tona de laude pentru felul in care au gestionat ticketing-ul.
Citeste mai mult
In ziua concertului, ne asteptam ca un numar mare de fani sa se prezinte inca de la orele diminetii in zona Polus Center pentru a prinde cele mai bune locuri in zona special amenajata pentru concert.
Pentru clujeni, dar si pentru cei ce sosesc din afara Clujului, am verificat care e cel mai bun traseu pentru a avea acces “fara dureri de cap” la show.
Pentru a scuti timp si eforturi, le recomand tuturor sa incerce sa ajunga pe Calea Floresti, in zona Billa sau OMV, pe jos, via taxi sau transport public.Foarte important pentru clujeni sau straini: cand ajung acolo, sa traverseze strada pe una dintre cele doua treceri pentru pietoni si sa urmeze sensul stang de mers inaintand spre Podul N. E cel mai usor, cel mai rapid traseu! Nu veniti cu masina, incercati sa parcati in alte zone pentru a evita orice incidente sau situatii neplacute!
In ziua de 15 august, pentru a evita specula, vor fi amplasate puncte de vanzare bilete in zona de acces pietonal dinspre Floresti (zona Metro) si in zona de acces pietonal dinspre Cluj (zona podului N). Casele de bilete vor fi deschise de la 9 dimineata si pana la 8 seara.
Detalii importante despre bilete:
Biletul costa 100 de lei
Nu exista zone speciale de acces cu alte preturi.
Intrarea se va face prin prezentarea biletului.
Pana in 15 august (inclusiv), gasiti bilete la urmatoarele adrese:
CLUJ-NAPOCA – str. Regele Ferdinand, nr. 30 (vis-a-vis de Posta Centrala);
CLUJ-NAPOCA – Hard Club str. Republicii, nr. 110, Complex Observator;
Reteaua de magazine DIVERTA
PS: Si scena… deja ia contur.
Citeste mai mult
