Acum 11 ani
Am gasit “dovada” intamplator. Erau ceva zvonuri ca ar fi adevarat, se stia unii jurnalisti clujeni sunt vinovati si ca trebuie sa le fie rusine.
De ce sa le fie rusine?, m-au intrebat toti.
Fiindca au imbatranit 
.
E aproape gata transformarea, stiu ca am spus ca o pun in cateva ore pe blog, dar mi-a luat mult mai mult sa o pot prezenta din cauza unor chestii tehnice.
Nu-i ceva special: e un chef de 8 martie, in 1999.
Dar pentru cei “implicati” e o amintire speciala.
Eu, par egzamplu, n-aveam nici 20 de ani. Bine, sa observati ca era si cu 50 la suta mai slab. Sa imi fie si mie rusine.
E intr-un fel o caseta-document: pe ea sunt prinse pentru totdeauna chipurile unor oameni extraordinari.
Unii nu mai sunt printre noi, dar ii tinem in suflet.
Altii sunt acum jurnalisti maturi, care au un cuvant de spus in presa clujeana.
Hihi, da, printre cadre, o sa il vedeti si pe Ioan Stoica, patronul de la Caritas, halind ceva pita cu icre, ca ultimul cersetor. Era perioada in care abia iesise din parnaie si, nu se stie din ce motive, directorul general Rozenberg (alt personaj sumbru), il bagase inapoi in schema de conducere a ziarului. Stirea era denumirea din acel moment, un soi de nume menit sa acopere rusinea Mesagerului, fostul ziar al listelor de la Caritas. Au revenit la denumirea de Mesagerul cateva luni mai tarziu.
Ce redactie frumoasa era! Ce oameni inimosi! Ce atmosfera! Eram neplatiti cu lunile, dar munceam cu pasiune. Eram fomisti la modul propriu, dar gaseam cativa lei sa ne cumparam un chil de carnati trandafir “la comun”. Eram tineri si naivi, munceam pentru ca altii sa fure din munca noastra: cate averi nu s-au facut de pe spatele bietului ziar!
Tiberiu Farcas, jurnalistul care scrie istoria presei clujene, o sa saliveze dupa vizionarea acestei casete.
Poate ca odata o sa ne aducem aminte de toate intamplarile amuzante din redactia acelui ziar: de diminetile de iaurt ale fratilor Soica, de papagalul-condor al lui Dan Ivascu, de tigarile mentolate ale lui Bichi, de sacoul lui Stoica pe care il stropeam cu seringi umplute cu zeama de sulf de mirosea contabilitatea a basini de tractorist, de chefurile cu mancarea pe care Preda ne-o facea rost de pe unde putea (atunci am aflat ce-i ala “bartar”), de povestile lui Francisc Nona, de vizitele lui Piersic si Tomulet…
Vremuri bune. Sa ne mai fie rusine pentru inca ceva: multi dintre cei pictati in caseta traim in acelasi oras, dar nu ne vedem cu anii.
PS: Tiberiu Farcas vine cu o idee extraordinara: sa reeditam 8 martie cu toti mesageristii care mai sunt in cluj sau in viata )) daca sunteti de acord scrieti-mi la liviu@imagistica.com
Hai ca a venit si videoul.
Related posts:
pentru mine a fost una din cele mai faine perioade din presa clujeana….cu colegi minunati de la care am avut multe de invatat…frumoase amintiri…
cu stima si respect, dan bodea
dane, te pupez
Liviule, senzational… a fost cea mai faina surpriza, am vazut cu drag filmul. Parca e din alta viata, ce tineri eram, ce putin ne trebuia atunci sa ne simtim bine…
)
Imi amintesc cu drag de marele vrajitor Tibi Farcas (ma omora cu debitul lui verbal si cu viteza cu care trecea de la un subiect la altul, ma enerva ca fura ziarele din redactie inainte ca noi sa le fi atins macar), de Feri si Ioana, de Mihai Soica (vrajitor si el, apela si la Florin Piersic sa puna o vorba buna in contul lui), de”mama soicilor” (care mai oprea din faxuri si le dadea baietilor ei sa le transforme in stiri, atunci cand eram platiti “la bucata”), de Darius Danila (scuze, m-am prins prea tarziu desi pt altii era evident), de Dorin Galos (fotograful care te lua la cearta daca il duceai la un subiect “sub nivelul lui”), de Dan Bodea (cu care am facut un Craciun in Maramures si apoi doua pagini de ziar cu pozele si intamplarile de acolo) si de “ciudatul” care a aparut in redactie cu o trupa de practicanti dar a ramas cu noi si dupa ce practica se incheiase
Ii salut cu mult drag pe fostii colegi de la Stirea. Aveam doar 18 ani cand am ajuns in redactie si, fiind la inceput de drum, pentru mine au contat mult toti cei pe care i-am intalnit acolo
Liviule, ce subtzirel erai… Nu ca acum ai fi prea voinic!
Si ce tanar erai… Dar nici acum nu esti batran! 
Tare de tot filmul. Mi-a venit venit sa pling cind l-am vazut pe nea Florescu, care in acea vara a murit pe terenul de fotbal din Babes. Am revazut oameni pe care-i si uitasem. Cred ca in decembrie 1998 am facut un chef la Leghia. Galos sau Bodea ar trebui sa mai aiba ceva fotografii sau poate chiar ceva filmat. A iesit ceva si mai tare cu niste imagini memorabile pe autobuzul RATUC cu care ne-am intors la Cluj.
Ideea cu 8 martie e excelenta si subscriu.
@ catalinu: nea florescu era un suflet de om. un domn care ne iubea si ne ajuta ori de cate ori putea. nu ca bulangiul de stoica… hihihi ce vremuri.
a mai fost un chef cu Mesagerul la lacurile din Floresti si unul la “Steluta” daca nu ma insel…faine vremuri… si atunci era greu, dar parca oamenii erau mai uniti….DB
Un material deosebit. De suflet. Ca si Catalin, si mie mi-a ravasit fiinta revederea lui nea Florica, un om de pus la rana, care, din pacate, nu mai e printre noi. Si asta cu toate ca stiam materialul
(l-am mai vazut acum doi ani la Galos acasa). Felicitari pentru idee. Iza a muscat-o ca la 20 de ani. Tibi, ca de obicei, are idei interesante. Deci, sa le comitem.
Felicitari, bravo. M-a impresionat pana si pe mine, care in acei ani eram in clasa a 7-a
Tocmai am revazut cateva poze facute la cheful de care zicea Dan Bodea, de la lacurile din Floresti. Tot un “bartar”, vorba ta
super tare!!!!
mi-am adus si eu aminte de vremurile alea…ce fain putea sa fie…
chiar ca e pacat ca nu ne mai vedem deloc…desi traim in acelasi oras…
mai am si eu poze de la cheful din floresti…ce tineri eram…
va salut pe toti…si poate ne revedem…de dragul vremurilor trecute, sa mai depanam citeva amintiri
hai, ma, v-am zis: pe 8 martie facem cheful
Bravo, asa eram toti odata. Ce lume apusa.
Sa chemati si pe altii la chef si sa-l faceti cum erau petrecerile atunci, asa, mai incropite si mai saracaciose, dar calde si bogate in sentimente.
eu sincer m/-am uitat la tot doar ca sa vad cum aratai acum 11 ani….pt ca de cunoscut nu cunosc pe absolut nimeni…si sincera sa fiu…nu te-am gasit nici pe tine si cele 50 de kg mai putine. so…witch one are u?
eu am fost f emotionat cand am vazut filmul. Am fost marcat de el. Va rog sa veniti la partyul de pe 8 martie. Evident, fiecare poate veni insotit, asa zic eu.
Va pup pe toti si abia astept sa va vad. Mie dor de voi.
Numai bine!
Si cheful de 8 martie va fi chiar pe 8? adica luni? daca-i asa, atunci astept pe net filmuletul… Daca-i in weekend, atunci astept mai multe detalii, mi-ar place sa iau o gura de aer de Cluj si mai ales sa va revad
Chiar asa, cheful chiar pe 8 martie? am putea sa-l facem pe 7, daca asa poate mai multa lume…ce zici, liviu?
si ar fi super sa venim cu insotitori…sa le aratam si lor ce gashka faina eram…