Indemn la greva jurnalistica adresat marilor moguli
Bistrita, Maramures, Salaj, Mures, Cluj, Alba… De fapt, nu doar Ardealul.
Suceava, Caras, Braila, Olt, Arges…
Toate judetele Romaniei mustesc de politicieni perfizi, mai vechi sau mai noi, copii acurate ale politicienilor damboviteni, cu nimic diferiti de ei, si care folosesc presa locala ca pe o curva: isi fac mendrele zilnic cu ea sau, o data la patru ani, o suna pe telefonul mobil si o cheama la un dans privat si platit.
Cand Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj, nu raspunde la telefon unor jurnalisti care il enerveaza (sau l-au suparat), e clar ce parere are domnia sa inlauntru-i despre tagma noastra: n-o fi spunand-o, dar din nesimtiti si nenorociti, cu siguranta nu ne scoate.
E drept, cand are nevoie de presa, nu ezita sa le arate margeaua banului public, doar-doar vor intelege patronii de media pe de-a-ntregul ca, daca se lasa moale, vor cadea pe moale pe caldaramul crizei.
Pe cei care inghit pe nemestecate margica, i-am vazut cum arata: privesc in sus, recunoscator, proptiti in patru labe, lasandu-se infundati prin casute postale ori pe ecranele “televizoarelor locale”.
Tanarul Alin Tise trebuie sa se maturizeze si sa isi maturizeze relatia cu presa, daca doreste sa devina un adevarat om al administratiei. O presa care il mai si critica (ma refer strict la Citynews.ro) nu inseamna ca nu ii poate fi favorabila.
Cum subiectul banilor publici alocati presei de catre Consiliul Judetean Cluj a murit, imi permit sa ii spun domnului Tise ca, indiferent de banii pe care i-am fi primit, l-am fi criticat si laudat deopotriva, dupa masura muncii sale.
Dar il rog din suflet sa nu pice in cliseul politicienilor de paispe lei care au nenorocit Clujul pana acum si care s-au folosit de presa doar cand au avut nevoie: un ziar plin de limbi in fund, tiparit in mii de exemplare si bagat cu forta prin posta nu il va ajuta in cariera.
Un ziar sau o televiziune sunt “microfoanele” la care un ales poate vorbi cetatenilor despre munca sa.
A scrie despre activitatile si/sau realizarile domnilor Alin Tise sau Sorin Apostu, presedinte de Consiliu Judetean si primar al orasului, inseamna pentru unii a te da cu portocaliii. Tampitilor, si ce ati vrea sa facem? Sa ii ignoram? Fie ca ne plac, fie ca nu, cei doi sunt ceea ce sunt si vor fi pana peste trei ani de zile, cand stampila cetatenilor va decide daca mai raman sau nu in functie.
La Bistrita, nimic nu-i altfel. Primarul Ovidiu Cretu si-a pierdut efervescenta din campanie, nu-i cu nimic mai presus decat precedentii primari, isi ignora electoratul cu la fel de multa competenta. Daca are chef sa comunice ceva, o face prin ziarele “de casa”. Alti demnitari mai rasariti, precum Ioan Oltean, fac conferinte de presa cand au chef – relatia lor cu presa e o rutina, mai plicticoasa decat spalatul pe maini.
La Salaj, presa locala e o fantoma cu stomacul lipit de coloana vertebrala: nu indrazneste sa miste nimic – daca Tiberiu Marc, presedintele Consiliuliui Judetean, nu le mai arunca nicio ciosvarta? In presa locala de acolo nu vezi decat texte ce cu greu pot fi calificate ca jurnalism, sleahta politica i-a facut pe ziaristi sa stea cuminti in banca lor. Nu au voie sa sara la gat decat pe bani si doar impotriva adversarilor politici.
In Maramures, presa e mai vioaie. Dar acolo, lipsa de respect fata de presa a primarului Cristian Anghel sau a lui Mircea Man, seful judetului, face ca orice material critic, orice ancheta, orice nota discordanta din agenda publica sa pice in uitare. Politicienilor maramureseni pur si simplu nu le pasa.
In Mures, primarul Dorin Florea pompeaza bani, “pe indirect”, doar in presa sa. Si cand spun asta, nu vorbesc prostii.
In Alba, presa s-a mumificat de iubirea fata de taticul orasului, Mircea Hava. Iar treburile nu stau mai bine niciunde in tara. Ia priviti ce ancheta “distrugatoare” publica Informatia de Severin despre “sumele necuvenite incasate de anumite persoane din taxa de pasunat”, in loc sa scrie despre interlopii locali, despre traficul de granita si despre smenurile unor potentati locali, abonati la banul public.
Daca as putea sa ii conving pe patronii de presa locala, ma refer la cei care nu sunt legati financiar de oameni politici, sa ii ignore o saptamana pe acesti cocotati in functii, n-as rezolva nimic.
Fiindca lucrurile nu asa se rezolva. O saptamana de greva jurnalistica generata de jurnalistii locali i-ar face pe politicienii locali sa rada. Dar o saptamana de greva la care ar participa mogulii nationali, cred ca le-ar da multora de gandit.
VIP-urile politicii romanesti sunt dependente de media, innebunesc dupa expunere.
Presa ar putea deveni cu adevarat puternica doar atunci cand, constant si multa vreme, ar adauga la paletarul sau profesional si ignoranta.
No related posts.
de-acord, insa aici e un cerc vicios ca politicienii pe sticla fac rating, subiectele politice in ziare si evenimentele ori “exclusivele” din nou, vand ziare, atrag cititori… inteleg ca e o solutie a ignora… dar iti pui si problema: esti gata sa ignori si banii pe care ii pierzi prin a ignora politicul?
Pe langa banii pierduti inseamna si munca. Multa munca. Politica ofera subiecte “usoare”. Nu necesita prea mult efort din partea ziaristilor. O luna fara politica pe post ar insemna fooooarte mult de munca pentru gazetari. Care sunt din ce in ce mai puturosi. Vezi si tu cate “anchete” au mai aparut in ultima perioada. In afara de Ridzi, ZERO.