Mar
31
Acuma mi-e pofta…
Filed Under Din oras | 3 Comments
… de o primavara calduta, de o cana cu lapte si de pita cu gem, de o tigara aspra si de un somn scurt, ca un sarut.
Mar
29
Laptar sau pistolar?
Filed Under Din oras | 8 Comments
Priviti acest material video. E filmat imediat dupa ce, in plin centrul unui oras oarecare, Nelu Varga, un cetatean oarecare, i-a tras un pumn in ochi unui alt cetatean oarecare.
In acest film oarecare, niste prieteni oarecare incearca amenintator sa puna presiune pe un oarecare jurnalist al Citynews.ro, dorind sa ii inchida camera de filmat, in timp ce niste politisti oarecare se fac ca ploua la vederea scenei.
V-ati prins ca sunt ironic.
Orasul nu e unul oarecare, e ditai Cluj-Napoca – “inima Transilvaniei”.
Nelu Varga nu e nici el un cetatean oarecare – e un cetatean care se bate pe burta cu niste grei din politie, are cativa banuti in buzunar (se aude ca l-au cautat niste rusi pentru ceva datorii, asa ca e discutabil), are tupeu cat China in el, e exemplarul perfect de “blochist” care a facut niste sute de mii din “dezvoltare imobiliara”. Atata doar ca, fata de fraierii de blochisti care beau cafea in Diesel si nu pot respira de fite, Nelu Varga se imbraca in Armani, conduce un Range Rover negru si, in fata camerei, are un limbaj fortat elevat.
Nici politistii nu sunt oarecare. Sunt cei care pactizeaza cu interlopii, sunt cei care nu au chef sa se implice mai mult, sunt cei care vor rezolva problema lui Nelu Varga. Putin mai incolo, peste doua luni, cand presa va uita.
Clujul nu mai are mult si va ajunge ca si Oradea, orasul in care, anul trecut, niste interlopi au blocat timp de o jumatate de ora duba DETASAMENTULUI DE INTERVENTIE RAPIDA a Inspectoratului de Politie Bihor, adica a “MASCATILOR”. Va dati seama?
De multa vreme deja, ma sugruma un sictir cu efect calmant, ca Alogocalminul.
E, asa, o liniste, un sentiment impacat ca nu mai trebuie sa ma zbat, nu mai trebuie sa ma enervez.
Inca nu am ales ce voi face in cazul in care renunt sa ma mai enervez, dar am in cap doua variante: fie ma angajez in Montreal la o fabrica de lapte, fie imi cumpar un pistol.
PS: Ii multumesc lui Nicky Novacescu pentru gestul de a-i fi luat apararea colegei mele in fata maimutelor ce incercau sa o sperie.
Mar
27
Politia Rutiera Cluj, presul smardoilor?
Filed Under Din oras | 23 Comments
Iar o sa se supere pe mine domnul Pacurar, seful Politiei clujene. Iar o sa creada ca il atac asa, nejustificat, fiindca am eu ceva cu politia.
Chiar nu am nimic cu politia clujeana, dar incidentul de astazi, cand in plin centrul Clujului, un smardoi cu fite de Range Rover in cap l-a lovit cu pumnul in figura pe un alt sofer, sub ochii politistilor de la Rutiera, mi se pare ca ar trebui sa il faca pe Pacurar sa isi dea demisia.
Domnule Pacurar, cetateanul din mine e suparat pe Dumneavoastra! Fiindca cetateanul din mine se simte in pericol.
In cacatul asta de Cluj, orice alt cacat cu jeep face cea vrea muschiul lui, sub privirile inerte ale uniformei MI.
In cacatul asta de Cluj, politia nu are atata tarie sa ia la spite in fund ciorile rasfirate pe Calea Turzii, ciori care, seara de seara, se fut cu tiristii pe zece mii de lei si rad de politie cand sunt amendate.
In cacatul asta de Cluj, cand vine Matei Miko, nasul lui Columbeanu, sa bea o cafea la Turabo, nu e nicio problema ca isi lasa cacatul de masina in fata cafenelei cu avariile aprinse, dar oricarui alt cetatean i se ridica imediat Loganul.
Asta e Clujul ultimului an, cu batai intre pugilistii de la Scutul Negru si academicianul RJ, cu jafuri in benzinarii si farmacii, cu smecheri la volan ca dobitocul din Audiul gri CJ-84-MDP care mi-a taiat ieri calea pe Calea Turzii, raspunzandu-mi la claxoane cu muia degetului mijlociu .
Nu sunt exagerat, stiu si limitele pe care le au politistii din punct de vedere legal.
Dar, daca ar fi sa ii cer ceva ministrului de Interne sau chiar sefului Politiei Cluj, ar fi sa le redea demnitatea subordonatilor lor.
Politistul e Dumnezeu pe strada si in institutii – sau cel putin asa ar trebui sa fie.
El trebuie sa ne apere de raufacatori, dar si de parazitii care tulbura ordinea publica.
Vreau (si bat din picioare ca un copil razgaiat) politisti care sa nu mai inghita injuraturile oricarui mocofan cu Mercedes si ochelari Bulgari, atunci cand ii cere sa se identifice.
Vreau politisti care, la prima injuratura, sa ii retina pe nesimtiti, politisti carora sa nu le fie frica sa retina carnetele alcoolistilor de Midi sau Obsession.
Vreau sa ma simt in siguranta. E prea mult ce vreau?
Mar
26
Emil Boc si problemele tarii
Filed Under Din oras | 7 Comments
Chiar stiu ca lui Emil Boc ii e greu si ca munceste pe branci la Bucuresti. Chiar stiu cat e de ambitios si de serios in tot ce face.
Dar mi se pare absolut anormal - ba chiar cred ca e o tampenie - sa fii premier si sa te enervezi cand Ciutacu si Gadea si Teodorescu si Badea te iau la misto ca esti mic de statura aratand tarii o poza de trei lei…!
Domnul Boc a facut aseara o greseala mare cat Ghita Muresan in momentul in care a intrat in direct la “Sinteza Zilei”!
Trebuie sa fii foarte obosit sau orgolios, ca sa te iei in clanta cu baietii astia, adevarati piranha media, dandu-le satisfactie si oferind explicatii si glumite despre cunoscuta sa “problema” cu… inaltimea.
Inaltimea domniei sale e cestiunea ce il paste cel mai tare? La mistourile baietilor de la Antena 3 se simte domnia sa dator sa reactioneze?
Foarte tare. Eu credeam ca altele ar trebui sa fie prioritatile unui demnitar de asemenea rang intr-o tara in care seful unui serviciu secret si unul dintre cei mai tari oameni de afaceri tocmai fusesera retinuti pentru diverse, intr-o Romanie care se uita ca vaca cum unii ii decid viitorul financiar stand aplecati in fata FMI, intr-o patrie in care oamenii de rand sunt ingrijorati de viitorul lor incert.
Hai ca asta a fost jenanta!
Mar
25
Intrebare
Filed Under Din oras | 3 Comments
Daca dispar si Doi S’un Sfert si DGA, iar mai apoi se infiinteaza Directia de Afaceri Interne, vom avea mai putina coruptie?
Mar
24
TVR Cluj, friptura care face pofta tuturor
Filed Under Din oras | 9 Comments
Nu exista schimbare de putere care sa nu aduca cu sine si intrebarea: “Mai scapa Romeo Couti, seful TVR Cluj, inca o data?”.
Adevarul e ca a cam scapat de multe ori de demitere. Ba pe vremea PSD, ba pe vremea Aliantei D.A., ba pe vremea PNL.
Cand era la putere PSD, toti il acuzau de limbi in dosul opozitiei. Cand erau la butoane cei de la Alianta D.A., cu totii vorbeau ca l-a suparat pe Boc, care il acuza ca nu ajuta deloc “cauza”.
Cu Romeo Couti la carma TVR Cluj, nicicum nu era bine.
Sa fii director general la TVR Cluj nu e, insa, un lucru atat de usor precum si-ar putea imagina unii fripturisti politici.
TVR, in general, e o institutie greu de rumegat, iar cei ce au “privilegiul” de a ajunge factori de decizie acolo sunt supusi in permanenta presiunilor politice, “temelor” date de Bucuresti; putini sunt cei care reusesc sa isi pastreze un dram de echilibru ca sa impace si capra si varza.
Cand esti sef la TVR, ca e la sectia Cluj sau Iasi, Bucuresti sau Timisoara, cel mai enervant lucru (cred ca) e frustrarea ca nu poti dispune masuri cu aceeasi libertate cu care o face un om de afaceri in mediul privat.
De televiziunea publica toti politicienii au nevoie, o folosesc ca pe o curva, dar putini au si bunul simti sa o ajute.
La rastimpuri, mai apar articole de presa cu sumele de bani cheltuite de Televiziunea Romana din banul public, dar putini au si cuvinte de apreciere pentru realizarile institutiei.
E parerea mea, dar cred ca Alexandru Sassu a fost un bun presedinte al acestei institutii. La fel, si e tot parerea mea, cred ca Romeo Couti a fost un director chiar mai bun decat Sassu, chiar daca e un modest sef de televiziune regionala.
Zvonurile zic ca nu il mai prind Pastile in functie. Ca diverse nume se pregatesc sa sara in functie, cu mangaierea PD-L.
Couti e prietenul meu.
Si imi doresc sa fie dat afara.
Sunt ani de zile de cand incerc sa il conving ca, la calitatile lui, ar face de zece ori mai multe in mediul privat.
Iar atunci cand va fi dat afara, eu voi fi primul care il va oferta.
Mar
23
Pernele de sub fundul CFR Cluj
Filed Under Din oras | 10 Comments
Cand erau mici si neimportanti ca si echipa, atat sefii echipei CFR Cluj, cat si jucatorii, nu stiau cum sa ii mai intre in voie presei locale, singura care ii baga in seama.
Atunci, domnii Iuliu Muresan sau Paszkany Arpad erau disponibili pentru orice interviu, mai mult, se intretineau cordial atat cu jurnalisti, cat si cu patroni de presa, tragandu-se cu totii de sireturi, intr-o mare si vesela amicitie.
Succesul i-a schimbat pe ceferisti, de la jucatori pana la presedinte si patron.
Cum presa locala nu le mai implinea dorinta de vizibilitate, sefii CFR au fost tot mai indisponibili, au dat in boala silentiozitatii stampate (haha, ce tare suna!).
Brusc, pispiricii din presa locala nu mai primeau “ponturi” de la domnul Iuliu Muresan, ele erau directionate spre GSP sau Prosport.
Un singur lucru nu a prevazut domnul Muresan: in ciuda contractelor de publicitate, presa mare si grea te baga in seama cat esti pe val. Cand o buctezi, niciun contract de reclama nu te mai apara de criticile jurnalistilor.
Si de ce i-ar scuti presa mare si mica acum pe ceferisti? Jocul e prost, solutia ingamfata de a-l aduce pe domnul Uhrin pe un post fals cu atributii reale a dinamitat vestiarul, iar jucatorii straini, pe care aceasta echipa i-a pus in valoare transformandu-i din batatori de maidan sudamerican in staruri de tabloide, au devenit mai fitosi ca Catalin (sic!) Botezatu.
Poate peste un timp, cand le vor mai pica niste perne de sub fund, ceferistii isi vor aduce aminte de unde au plecat.
Si poate vor intelege ca fitele si ingamfarea nu te fac niciodata o mare echipa.