Mi-am gasit casa vraiste, totul era spart, raufacatorii sparsesera tot. Am inlemnit, atat de furiosi pareau sa fi fost infractorii.

Nu puteau fi departe. Am inceput sa investighez precaut incaperea. In cele din urma, i-am descoperit.

 Ar fi trebuit sa va fac de mai multa vreme cunostinta cu ei. Las’ ca e bine si azi – e o sambata apasata in care am ramas fara cafea. Noroc ca am descoperit niste ceai verde cu vanilie, numai bun de facut confidente.

I-am luat cand aveau varsta de 4 saptamani. Individul alb, cu privirea ipocrit umila, se numeste Dumbi, fiind, dupa parerea mea, cel mai clapaug catel cu urechi demn ridicate din tara. La dreapta, pe nume Gicu, o domnisoara cu ochi curati, absolventa a facultatii de sapat gropi, ros pomi si custi, masteranda in distrugerea profesionista a mobilierului de interior si exterior.

O sa va mai povestesc eu despre ei, fiti fara grija.

Ah, sa nu uit. Cand am zis ca e cel mai clapaug catel din tara, nu am mintit: in urechile lui, ca niste cornete, incap cel putin 5 castane prajite (inutil sa spun ca eu prind gratis GSP TV).

Zoso ne recomanda un articol semnat pentru EVZ de Patapievici: titlul din acest post ii apartine autorului si, desi indemnul pare pompieristic, mi se pare un bun semnal de alarma.

Ca sa nu ignoram nici ograda noastra, va recomand si descoperirea lui Crivat.

Ne vedem in curand cu o discutie despre unul dintre cele mai bune articole scrise despre Basescu in ultimii doi ani.

Niste politicieni clujeni au acumulat datorii enorme la ziarele locale. Politicienii astia nu sunt de la Partidul Pensionarilor Coscoviti sau de la Partidul Elevilor Fumatori. Sunt de la ditai PSD si PNL.

Politicienii astia, dar nu numai ei, cam toti, si-au batut joc constant de presa in ultimii ani. Nu-i vorba, si presa a stat capra ori de cate ori au sunat ei facturarea. Pentru 2000 de euro, facem o emisiune la NCN, pentru 2000 de euro facem o campanie de machete pentru prima pagina, pentru 10 000 de euro schimbam pagina 1 si tiparim 20.000 de exemplare cu moaca candidatului platitor.

Atunci au nevoie ei de presa – in campanie. Atunci sunt ei “transparenti” si zambitori – in campanie. Ati mai auzit ceva de Gurzau? Dar de senatorul Cordos? Oare domnul Uioreanu ce a facut in luna ianuarie pentru colegiul ce l-a ales?

Acesti politicieni nu sunt oameni saraci. Catusi de putin. Unii au afaceri banoase, altii au actiuni pe bursa si pamanturi (ok, le-a mai sarit perna de sub fund ), altii fac afaceri cu miei si cu fonduri europene, fiecare suge de undeva profit.

Pur si simplu nu le pasa de nimic. Iar daca de presa mai au cat de cat frica, de restul furnizorilor din campanie – aia care le dau pixuri, fulare, geci, afise – li se rupe. Ii baga in faliment.

Gestul ZIUA de Cluj, de a le solicita public politicienilor datornici sa isi achite comenzile de reclama, este unul curajos. Sunt multe institutii media carora le-a fost frica sa se ia in gura cu politicienii. Culmea, acest gest a produs o agitatie neobisnuita. In zece minute de la publicarea pe Citynews.ro au inceput sa sune telefoanele, sa se agite spiritele. Vezi, Doamne, politicienilor incepuse sa le fie rusine. O alta minciuna.

Fiindca, se stie, politicienii au obrazul cat talpa bocancului de infanterie.

Universitatea Spiru Haret este o “institutie” de facut bani pentru buzunarele unor securisti de moda veche. Nu am zis-o eu, au dovedit-o niste investigatii ok facute acum cativa ani.

In afara de reclamele pompoase facute in Adevarul de doua ori pe an, Spiru Haret nu mai baga bani in nimic, doar incaseaza.

Afacerea a ajuns atat de profitabila, incat studentii au ajuns sa stea ore in sir la coada, ba chiar sa se bata pentru a da un examen.

Examenele la Spiru Haret se dau “pe grila”: te asezi in fata unui calculator si faci click pe raspunsuri. In rest, imi zice un prieten, eminent studinte in anul 2 la aceasta universitate si care a stat si el la coada, nu trebuie sa te duci la cursuri daca n-ai chef, fiindca la Jurnalism par egzamplu, cursurile sunt tinute de niste profesori obositi (70 ani plus TVA), care predau numai tampenii.

Targul e simplu: vrei sa fii student si absolvent? Dai banii, noi ii incasam, nu te frecam la cap cu scoala, tu esti multumit ca iti faci rost de o diploma, in timp ce lucrezi la OMV, si gata! iei licenta si te cari! Eventual, ne vedem la masterat .

No. Iata cum se umple tara de intelectuali.

Cat de putin respect avem pentru oamenii diferiti, pentru cei ce cred intr-o idee, pentru cei care nu vor pur si simplu sa se pateze! Ii consideram stranii, suflete prost construite, ne uitam chiondoras la ei cum nu inteleg “ca nu te poti pisa contra vantului”!

Uitati-va la poza asta.

Ochelaristul asta e un tanar de exceptie, un tanar diferit, un om care nu se simte prost ca e diferit. Poate ca nu il ajuta fata, dupa unele pareri, dar Cristi Danilet este unul dintre cei mai stranii judecatori din Romania. Daca nu va suparati, as spune ca e un tip valoros, un profesionist deosebit.

Merita el acest elogiu? Nu stiu ce parere aveti. Poate va influenteaza pletele sale, nu prea lungi, dar indeajuns de evidente incat sa tradeze protestul sau fata de “reguli”, fata de acele reguli pe care statutul sau le-ar impune.

Adevarul e ca acest baiat a fost mereu un om de neinghitit. Razvratit. De cand il cunosc eu, l-au urat mai toti dintre colegii sai mai varstnici. Pe unii ii irita faptul ca e tanar. Pe altii ca e inteligent si citit, cand da replici sclipitoare sau cand ii pasa sa isi faca meseria CUM TREBUIE. Pe altii ii enerveaza faptul ca nu face gasti. Si altii mor de nervi cand il vad ca vorbeste cu presa: despre coruptie, despre lucrurile gresite din Justitie, in general despre lucruri care ar trebui “sa ramana intre noi, magistratii”.

In general, “Danilet asta” parca o cauta cu lumanarea. Iar altii cauta sa il infunde. Ca intr-un film cu scene de pe vremea Inchizitiei, Marii Judecatori ai Dreptei Justitii Clujene s-au suparat, bunoara, pe afirmatiile acestui “Cristi Danilet, judecator la Tribunalul Cluj, (…), facute în vara anului 2007, la un seminar organizat de Liga pentru Apararea Drepturilor Omului. El a vorbit despre mecanismele coruptiei din justitie si a dat exemple ultramediatizate pâna atunci, precizând ca si el a fost tinta unei tentative de mituire, care urma sa fie facuta prin intermediul unui procuror” (pasaj dintr-un articol publicat in Gardianul de Transilvania-Banat).

La un semn, nu mai putin de 44 de magistrati, zice ziarul, printre care si actualul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreies, s-au simtit lezati de afirmatiile facute de Danilet si au solicitat apararea reputatiei profesional. Si au incercat sa il dea pe mana sectiei de judecatori a CSM. Dupa repetate incercari frustrate, Danilet a scapat de furia lor, stabilindu-i-se recent nevinovatia.

Cum va suna asta?

Cunosc cativa judecatori, si ingamfati, si nedrepti, si buni, si profesionisti. Dar nu cunosc niciunul care sa aiba mai multa incapatanare in a respecta legea ca acest ochelarist cu privire luminoasa.

1) De ce nu se schimba Romania si romanii?

2) De ce nu ne cunoastem istoria?

3) De ce Biserica Ortodoxa nu e transparenta? 

4) De ce dezamagesc valorile atunci cand se manjesc de politica?

5) De ce suntem un popor de televizoristi? 

6) De ce ONG-urile nu au forta in Romania?

7) De ce romanii simpli nu se mai revolta, de ce nu protesteaza in masa atunci cand li se pare nedrept ceva?

8 ) De ce Masoneria este dezbinata in Romania, de ce Academia nu mai priveste spre societate?

9) De ce suntem fatalisti?

10) De ce le e dor acum romanilor de viata de dinainte de Revolutie, de ce au uitat atat de repede?

Daca aveti chef, raspundeti cum trebuie, nu copilareste. Da, sunt intrebari simple. Le-am pus tocmai de aia: ca sunt simple, dar nu e simplu de raspuns la ele.