Patriciu, Adevarul si ardelenii

Rares Bogdan revine pe blog cu un post ce redeschide o discutie amara pentru presa scrisa. Spune el ca oamenii lui Patriciu ar fi renuntat la ideea de ziar regional – Adevarul de Transilvania – si ca vor da drumul editiei locale – Adevarul de Cluj – nume pe care l-au obtinut usor de la intemeietorii Facliei, printr-o mica amenintare cu judecata.

Ma intriga aceasta informatie, pe care am primit-o si eu “pe surse” si pe care o vad acum oarecum confirmata de la un coleg mult mai bine informat ca mine. Ma intriga renuntarea la proiectul regional, de vreme ce seful proiectului, mister Petrovai, dar si Dana Gherman, au depus serioase eforturi in a crea una dintre cele mai consistente echipe de jurnalisti pentru acest demers.

Sigur, asa cum zice Rares, un proiect de ziar regional trebuie sa vina pe o mentalitate schimbata a cititorului, un soi de interes informational regional pe care creierul sau sa il emita. Adicatelea, cititorul din Baia Mare sa isi doreasca stiri despre conflictul din Consiliul Local Targu-Mures.

Tot la fel de adevarat e si ca, pentru un asemenea proiect, ai mari probleme cu gasirea de jurnalisti, cu cooperativele locale care functioneaza bine mersi (Dana Gherman a cautat 3 luni de zile un corespondent bun pentru Oradea, nu stiu inca daca l-a gasit).

N-ar strica sa primim o confirmare oficiala de la colegii din Adevarul. Si eu am auzit tot felul de zvonuri, cum ca noul Adevarul de Cluj va fi anti-portocaliu total, cu anchete babane despre liderii PDL din Cluj-Napoca, urmand sa fie atacati in special oamenii apropiati de Boc (Buda, Apostu, Tise). Mi-e greu insa sa cred ca o echipa de jurnalisti de calibrul celei de la Cluj s-ar lasa transformata intr-o marioneta. Daca va fi asa, va fi rau. Va fi rau si de presa, dar si de PD-L, care trebuie sa caute sa echilibreze cumva media potrivnica cu una prietenoasa intereselor de partid. In fine, e treaba lor.

Daca Adevarul de Cluj e un proiect electoral, care va muri dupa 30 noiembrie, prea putin imi pasa. Ce cred eu e insa ca Patriciu nu va renunta la ideea de regionale. Magnatul Romaniei a investit enorm in know-how, tipografii, distributie, achizitii, regionalismul media din capul conului Dinu are un caracter de program, de plan de afaceri, nu poate sa se opreasca in momentul primelor piedici.

Patriciu e infectat de multa vreme de virusul presei, ii stie puterea, ii cunoaste slabiciunile, ii intelege frustrarile, i-a aflat nevoile.

Patriciu vrea un trust regional est-european, cu “inserturi” de proiecte media regionale la nivel de tari, acolo unde se va putea.

Din punctul de vedere al investitiilor media, Romania e tara cea mai complicata dintre toate tarile Estului de Europa. Spre deosebire de Ungaria, Bulgaria, Serbia, etc, unde presa e destul de slabuta si unde banii pot rezolva implementarea rapida a unor proiecte serioase, in Romania avem foarte multe aspecte ce neutralizeaza, nu in totalitate, puterea banilor: o inflatie de organe de presa scrisa, o piata inca nematura de radio, o inflatie de televiziuni locale si nationale, o mentalitate needucata a consumatorului de media, o industrie extraordinar de matura si autosuficienta a publicitatii, o lipsa acuta a legislatiei si a normelor de functionare, o slaba pregatire a jurnalistilor din punct de vedere profesional.

In Romania, e foarte greu sa implementezi un proiect de ziar regional. Dar nu imposibil. Ai nevoie de bani multi, iar Patriciu ii are, si de rabdare. Iar la capitolul asta, Patriciu a demonstrat ca sta foarte bine.

In industria petrolului care, in ciuda aparentelor, e cea mai curata ca business si competitivitate, rabdarea aduce cu sine sutele de milioane. Si, la final, multumirea ca ai reusit. 

No related posts.